Gurmanzii succesului îl provoacă pe Cronos la duel

Se spune că lucrurile bune se întâmplă exact atunci când trebuie şi nu e necesar să încercăm să le grăbim. Şi totuşi…: stau şi mă gandesc de ce se întâmplă mereu acelaşi lucru? Cred că fiecare dintre noi a trecut prin faza incipientă de conturare în gând a unui proiect, a unei realizări mai mari sau poate chiar a mai multor lucruri, pe care la vremea respectivă le credeam uşor de realizat, ca mai târziu sa ne lovim de zidul invizibil al realităţii.

Trăim într-o societate care are la bază lucrul în contra-timp şi reducerea „consumabilelor”, fie ele materiale sau intelectuale, la maxim. Dar ce se întâmplă când ne dorim cu ardoare sa materializăm ceva, care deşi imaginativ pare relativ facil şi nu reuşim să respectăm termenele limită pe care ni le impunem?
Aceasta, cred eu, e marea boala incurabilă a oamenilor care vor sa ajunga „Tot mai sus”, aşa cum zice şi melodia, şi la un moment dat ajungi să realizezi că nu eşti un roboţel şi nici pe departe vreun computer ultra-performant care să poată face în acelaşi timp nu ştiu câte activităţi fără să dea eroare.

Cu toţii, cred eu, dorim să ne desăvârşim atât pe plan intelectual şi spiritual, cât şi în clădirea unei cariere care să ne definească, astfel încât în viitor să fim mândri de reuşita noastră.Doar că, traim în secolul 21, şi în special în Romania, iar aceste lucruri ne fac să intrăm în competiţie cu mulţi tineri care vor acelaşi lucru: „Să reuşească în viaţă!”. În momentul în care realizăm că am crescut şi că suntem în competiţie cu atâţia oameni inteligenţi de vârsta noastră, ba chiar şi cu cei care nu mai au mult până ce vor preda ştafeta tinerilor, care ar trebui să fie mai deschişi şi mai puţin sceptici la noutate, întrebarea pe care ne-o punem este evident: „Cum? Cum o să reuşim noi să dovedim că suntem mai buni ca ceilalţi şi să le demontăm prejudecăţile celor vârstnici care în general privesc cu scepticism noua generaţie?” Şi răspunsul e relativ uşor de formulat: În primul rând, ne gândim ce carieră ne-am dori să urmăm şi după ce ne-am hotărât, încercăm să ne creionăm un plan care să ne ajute să ne îndeplinim scopul.

Până acum totul pare simplu şi logic, dar ce se întâmplă când în planul nostru spre desăvârşire adăugăm tot felul de activităţi extraşcolare în eventualitatea că diplomele obţinute ne vor ajuta fie în construirea unui CV bogat, fie vor constitui un suport pentru admiterea în facultăţile din străinătate?

Ajungem să ne trezim dimineaţa, mergem la liceu unde încercăm pe cât posibil să nu fim „luaţi prin surprindere de teste”, apoi ne îndeplinim sarcinile pentru activităţile extraşcolare pe care le avem în program, ajungem acasa, învaţăm, ne culcăm şi pe urmă o luăm de la capăt. Sună destul de acceptabil, nu? Doar că această rutină pe care o respectăm ne aduce „un bonus” după practicarea ei în timp de mai puţin de o lună: oboseală, lipsă de concentrare şi deodată devine paradoxal că ajungem să visăm că dormim.

Unii prieteni, mai relaxaţi decât noi, ne trag de mânecă, ne reproşează că nu mai ieşim cum făceam vara trecută şi parcă şi noi ne-am dori sa mai mergem la un film, să ne plimbăm prin parc, să vorbim după pofta inimii la telefon fără să avem vreo grija pentru un program ce trebuie respectat, dar, în acelaşi timp, suntem conştienţi ca trebuie să ne chibzuim cu mare atenţie timpul pentru a nu regreta mai târziu ce nu am facut acum.Doar că o zi nu are 40 de ore şi atunci tot ce ne rămâne de facut este să îl provocăm pe Cronos la duel sau să îi spunem : „Măi băiatule, mai ia şi tu o pauză, bea un suc, ceva şi ne întâlnim mai târziu să îmi rezolv şi eu treburile!”

Voi cum faceţi? Cum găsiţi echilibrul perfect între şcoală, activităţi extraşcolare, prieteni şi în acelaşi timp odihna?

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s